O vorbă înțeleaptă spune că dacă un scriitor se îndrăgostește de tine, vei deveni o poveste și astfel vei fi nemuritor. Asta este ceea ce numesc eu versiunea romantică a fi alături de cineva care obișnuiește să se joace cu literele așezându-le și reorganizându-le până când acestea formează o poveste.
Partea realistă, este că orice spui în fața unui pasionat de scris, poate fi folosit într-o poveste. Ca drepturile Miranda, pe care le vedem în filmele americare: tot ce spui, poate și va fi folosit împotriva ta, doar că în cazul de față poate și va deveni un subiect de blog, de povestire scurtă, un capitor de roman sau niște rime, scrise pe un colț de hârtie, într-un moment de fericire/tristețe/îngândurare etc.
Din punctul meu de vedere, nimic nu poate fi mai frumos - să fii inspirația cuiva, este ceva ce te face special. Înseamnă că ai trezit în persona inspirată, acel ceva care îi ajunge la inimă, acolo unde își au locul de izvorâre cuvintele. Fie că faci scriitorul să râdă, să zâmbească, să plângă sau să tresară de tristețe totul pornește din interior - și asta înseamnă că i-ai atins aceea parte care îl face special și fără de care nu te-ai fi bucurat să îl ai alături.
Așa că întreb TU pe cine ai inspirat azi? :)
