Așa cum vorbeam în articolul anterior pe care îl găsești aici, abilitatea de a transmite un feedback sau de a face o evaluare care să NU fie percepută ca rău-voitoare atunci când este constructivă este cu adevărat o artă. Când vrei să dai feeback, poți citi în aproape decalogul pe care l-am scris în urmă cu doar câteva articole, și aș recomanda să ai în vedere aceste 4 lucruri:
- empatie (ție ți-ar plăcea să auzi cuvintele pe care le spui?),
- este despre proces, proiect, discurs nu despre persoană,
- cuvintele tale să fie concentrate pe îmbunătățire – cu exemple și soluții reale, care pot fi implementate,
- să încurajezi persoana și să o faci să își mai dorească să colaboreze cu tine, pentru felul în care i-ai acordat feedback/evaluare, chiar dacă aceasta a fost mai mult constructivă, decât apreciativă.
Evaluarea în Toastmasters are ca scop principal creșterea abilităților de oratorie ale vorbitorului prin identificarea unor lucruri care funcționează, altele la care mai are de lucrat și altele la care excelează. Acest lucru se face cu exercițiu, și mai ales, se face în funcție de nevoile și nivelul celui evaluat. Demotivarea poate apărea în urma unui proces prost condus de evaluare. E drept că suntem adulți și că venim în ideea de a ne dezvolta, însă nu toată lumea este capabilă să accepte un feedback constructiv, mai ales că este acordat în fața unei săli. Așa că pentru a fi scurt și la obiect ideal ar fi să identifici cu cel pe care îl evaluezi care sunt lucrurile pe care dorește să le audă în public, restul le poți împărtăși între patru ochi.
Acum să continuăm cu metode de organizare ale unei evaluări / feedback.
MLVSC
Mediu – se analizează felul în care se face intrarea, aspectul prezentării, ajutoare vizuale, zona de vorbire acoperită sau mișcarea scenică (vorbitorul s-a plimbat pe scenă pe parcursul discursului sau a rămas într-un singur loc de la intrarea pe ea?)
Limbaj non-verbal – obiceiuri care distrag atenția (trecerea mâinii prin păr, băgatul mâinii în buzunar, plescăitul), expresiile faciale, păstrarea contactului vizual, felul în care se menține postura, prezența și gesturile care au sau nu legătură cu subiectul.
Voce – Volumul este adecvat sălii și contextului, tonalitatea, inflexiuni și viteza de vorbire este adaptată, vocea transmite emoție sau este plată.
Structrură și conținut - limbajul folosit, logica argumentației, claritatea de exprimare și ușurința de urmărire a structurii, există deschidere, conținut și concluzie, cum au fost făcute tranzițiile între acestea?
ANSVA – acest tip de evaluare/feedback se poate folosi atunci când vorbim despre persuasiune sau inspirație
Atenție – vorbitorul a captat atenția sălii prin felul în care a vorbit, subiectul abordat, a folosit varietatea vocală sau mișcarea scenică?
Nevoie – felul în care vorbitorul menționează o nevoie a publicului și merge dincolo de acceptare și oferă o relevanță asupra acesteia, folosirea de statistici și exemple pentru a convinge publicul să facă ceva
Soluție – oferită de către vorbitor ca răspuns la nevoia identificată mai sus;
Vizualizare – prin cuvintele sau ajutoarele vizuale, vorbitorul a reușit să facă publicul să vizualizeze o soluție de implementat sau consecințele negative care pot exista dacă nu se implic; alegerea ajutoarelor vizuale și a detaliilor în descrieri au fost cele propice?
Acțiune – la finalul discursului există un îndemn clar și specific pentru ca audiența să știe ce urmează să facă?
PIES
Pozitiv - o trecere în revistă a lucrurilor pe care vorbitorul le-a făcut bine, care pentru evaluator au contat și care au adus ceva în plus pe scenă
Îmbunătățire – unde anume și cum și-ar putea îmbunătății discursul pe viitor vorbitorul
ÎncurajărE – partea în care evaluatorul apreciază și subliniează (ar fi ideal să știe deja) felul în care a crescut vorbitorul
Sumar – trecerea în revistă a celor de mai sus.
COD – se potrivește celor care au de lucrat la organizare – atât la evaluator, cât și la vorbitori
Conținut – subiectul a fost unul ofertat pentru public, s-au folosit informații pe care publicul pe poate folosi
Organizare - a existat o structură clară, cu tranziții line de la o parte la alta, limbajul a fost adecvat, s-au utilizat figuri de stil care să pună în evidență și mai bine subiectul
Delivery (Livrare) – folosirea ajutoarelor vizuale, non-verbalul, felul în care s-a bucurat de scenă și a interacționat cu publicul, carisma, tot ce poate surprinde într-un mod plăcut publicul.
COPE – acest tip de evaluare se pretează foarte mult pentru cineva care dorește să lucreze și să îmbunătățească abilitățile de prezentare nu doar de oratorie (cineva care vrea să meargă în zona de Prezentare Spectactole, Improvizație, Actorie) sau pentru cineva care vrea să își lucreze abilitatea de a lucra cu PowerPoint, KeyNote sau alte softuri de făcut prezentări.
Conținut – subiectul a fost unul ofertat pentru public, s-au folosit informații pe care publicul pe poate folosi
Organizare - a existat o structură clară, cu tranziții line de la o parte la alta, limbajul a fost adecvat, s-au utilizat figuri de stil care să pună în evidență și mai bine subiectul
Prezentare – elementele folosite: voce, non-verbal, mișcare scenică, ajutoare vizuale au fost toate folosite pentru a susține și a aduce un plus valoare discursului și experienței publicului
- Pentru cei care vor să își lucreze partea de prezentări se va vorbi despre design, felul în care acesta a susținut discursul, evaluarea va fi pe baza ajutorului visual și cum acesta a fost sau nu integrat.
Energie – vorbitorul a transmis și a energizat sala, și-a ajustat discursul și felul în care l-a expus publicului, astfel încât să capete maxim de impact
Atât în Toastmasters cât și în orice activitate feedback-ul constructiv este cea mai bună modalitate de a crește, însă felul în care acesta este livrat face diferența dintre a învăța ceva sau a bloca procesul de învățare. Fii un deschizător de drumuri pentru cei care își doresc să crească și arată-le că feedback-ul nu doare! :)
