Dacă weekendul trecut l-am dedicat filmelor, am zis că weekendul acesta să îl dedic teatrului, așa că vineri am acceptat invitația celor de la Green Sugar de a merge să îl văd pe Alexandru Repan jucând o piesă marca Nottara pe scena Teatrului de Artă. Actor al teatrului Nottara în vârstă de 76 de ani maestrul este excepțional în monologul, sau mai nou intratul în dicțional „one man show”, din Craii de Curtea Veche.

Încă nu ai reușit să citești cartea sau să vezi nici o punere în scenă a cuvintelor scrise de Mateiu Caragiale (fiul ilegitim al lui I.L. Caragiale), atunci îți recomand să mergi să vezi piesa despre care îți vorbesc în aceste rânduri! Te va inspira energia maestrului, dicția și viteza cuvintelor incredibile (mai ales că, multe dintre cuvinte sunt arhaisme care par imposibil de pronunțat pentru noi), precum și non-verbalul cu ritmul accelerat care te vor face să treci de la forfota unei mahalele la cea a unui birt obscur din perioada interbelică, totul dintr-o singură respirație. Sala intimă îți dă de ales, dacă vei sta ca mine în primul rând, să simți energia pe care o emană Repan. Personal, pentru om care cochetează cu vorbitul în public a reprezentat o fascinație să îl văd la lucru: vocea masculină, pronunția exemplară, ritmul, viteza și respirațiile simple...m-au făcut să închid ochii și să mă transpun în cuvintele care plecau de pe scenă către urechiile noastre. Fluiditatea cu care se mișcă, în ciuda vârstei m-a făcut să sper că și eu când voi atinge pragul de 70 de ani să fiu măcar pe jumătate atât de aprigă în mișcări pe cât maestrul.

Ella Bokor asigură coloana sonoră între acte cu ajutorul violoncelului și, la fel ca la piesa Peer Gynt, apreciez când muzica este live și vine de lângă mine, în loc de a porni din difuzoare.

Dacă mergi să vezi piesa, aștept să îmi spui părerea.