Am ani întregi de oratorie la activ și câteodată mă șochez și eu cât de repede au trecut. Este în continuare una dintre cele mai mari pasiuni ale mele, prin ea am învățat o grămadă de lucruri despre mine, am cunoscut oamenii fantastici și tot datorită ei, învăț mereu lucruri noi. Pentru lucrurile noi caut să merg la traininguri. Mai ales dacă cei care le susțin au experiență internațională - e clar că au o altă viziune și sunt convinsă că oricât de mare mi-ar fi experiența, tot voi învăța ceva de la ei. Chiar dacă plec cu o singură idee nouă după un training eu mă declar mulțumită, pentru că sunt mai sus decât la începutul sesiuni - ceea ce în sine este o mulțumire.

Atunci când am văzut că cei de la Bridging the Gap organizează o sesiune de învățare cu titlul: „Who's affraid of Public Speaking” - care conținea pe lângă postură și structura unui discurs și diverse metode de management al vocii - am zis că e musai să mă înregistrez! Apoi, am văzut că trainer este Dan Profir - cu studii în artă dramatică (în afară) și a decis să devină coach pe partea vocală după ce a colaborat cu Tony Robbins. Nu sunt o fană a fenomenului TR, însă asta nu înseamnă că nu eram curioasă ce înseamnă un om pasionat de voce și ce pot eu învăța de la el.

Am fost super încântată când am primit mailul de acceptare, însă nu pe atât de încântată pe cât am fost după terminarea trainingului. Dan e un om genial, cu o dicție și o engleză de excepție. Iar multe dintre informațiile primite au fost pentru mine ceva nou. De la exercițiile de încălzire - altele decât cele pe care le știam și pe care le practic, până la metode de memotehnică pentru dezvoltarea de conținut. Este unul dintre puținele evenimente, din ultima vreme la care am lăsat la o parte mailurile, răspunsurile din social media și chestiile pe care ar fi trebuit să le fac și m-am concentrat să fiu acolo pe cât de mult posibil. 5 ore petrecute cu folos! Lucrurile învățate joi de la Dan le voi împărți mai departe către colegii mei și către asociațiile studențești alături de care voluntariez ieeei! :)

Și, în loc de concluzie, dacă îl prinzi pe Dan pe undeva, mergi și vezi-l ca să îți formezi propria părere. Eu așa am făcut! :)