Dacă mă urmărești pe facebook, știi deja că atunci când am fost plecată în vacanță am rămas fără telefon, deoarece l-am înecat în piscină. Istoria mea cu telefoanele nu este una prea strălucitoare pentru că sunt recunoscută că le pierd, sparg, scap, vărs - practic aș putea să-mi fac un canal de youtube despre telefoane rezistente având în vedere caznele la care le supun.

Inspirată de SuperBlog 2020 am zis să vă spun 5 motive pentru care eu consider că e important să iei husă și folie de protecție la telefon. Motivele vor fi sub formă de povești, din viața mea de posesor de telefon deștept.

În urmă cu vreo 5 ani mi-am achiziționat un HTC. Frumos, o căruță de bani, doar 3 vândute la noi în țară că deah HTC nu e chiar firma viselor umede de adolescente. După vreun an, i-am pus o folie de protecție! Cea mai ieftină găsită, pentru că nu îi vedeam cu adevărat utilitatea. Și asta doar pentru că prietenul meu mă bătea la cap că zgâriasem ecranul de la faptul că aruncam telefonul în rucsac alături de chei, pixuri și agendă! Într-un final am cedat, dar nu plănuiam să investesc nici măcar 5 lei, așa că am luat ce era mai ieftin în primul magazin pe care l-am văzut. M-a ținut vreo 2 luni folia, evident că după câteva bocăneli în geantă a înflorit! Și nici măcat nu scăpasem telefonul pe jos.

Motivul 1. Ia o folie de calitate pentru a te asigura că nu ajungi să o schimbi lunar! Am dat-o jos - știam eu că nu îmi trebuie :D. La câteva zile însă am rămas și fără telefon, în timp ce așteptam să ridic un colet de la poștă. Cineva a zis că ar avea mai multă grijă de el, așa că mi l-a „ridicat” din geantă. A doua zi plecam în vacanță cu fetele, ciuciu achiziții! Am ales să iau la plimbare în Amsterdam un HTC mai vechi a cărui baterie ținea 2 ore, avea ecranul spart în colțuri, carcasa de pe spate era ținută cu bandă adezivă colorată, dar făcea poze încă foarte bine. Bun, l-am ținut pe mod avion ca să imortalizez momente și îl puneam în mod telefon doar seara în cameră când se transforma în telefon fix deoarece stătea mereu în priză.

La întoarcerea din Olanda, partenerul meu mă aștepta cu un Xiaomi în cutie. Mirosul acela de nou, este printre preferatele mele! Am fost super fericită, avea o husă de telefon de piele neagră care îl învelea și îi proteja spatele, dar avea grijă să îi îmbrățișeze și colțurile (cele mai oropsite la mine). Atunci mi-a explicat diferența dintre o husă anti-șoc de calitate care protejează telefonul când îți alunecă din mână. Plus faptul că era menită să nu mai facă aparatul să fugă printre degetele mele neîndemânatice.Îi admiram mereu telefonul vechi de doi ani de zile care era ca scos din cutie, în timp ce al meu probabil că doar trecerea unui tanc peste el l-ar fi făcut mai distrus decât reușeam eu să îl fac.

Fericirea a durat până a doua zi, când în timp ce coboram din mașină am scăpat telefonul cu fața fix de bitumul din parcare, fix. S-a ciobit în singura pietricică din parcare! SINGURA! am eliberat-o cu unghia din ecranul telefonului și m-am uitat cum sticla înflorește în toată splendoarea. Am suspinat, am verificat că funcționează, și l-am băgat în buzunar. Vreo două zile l-am ținut ascuns până am primit întrebarea: „Ai spart ecranul la telefon, nu?” M-am înroșit, am lăsat capul în jos și am explicat că mi-a alunecat pur și simplu!

Atunci a luat telefonul și mi-a rașchetat ecranul! Am crezut că îmi explodează inima! Mi-a explicat că ceea ce spărsesem era de fapt, folia de protecție menită să apere ecranul și că fiind una de calitate, gândită pentru uz intens și cazne mai mult ca sigur avea să îmi reziste. Dar pentru orice eventualitate, mai avea una.

Motivul 2 - o folie de protecție de calitate îți va da palpitații mai puține, pe lângă menținearea în siguranță a telefonului! Mare minune - sub cioburile inițiale, ecranul telefonului meu sclipea sănătos. Am mers împreună să schimbăm folia. Mai că am chiuit de bucurie când am văzut ecranul telefonului protejat din nou! SCLIPEA! Nici urmă de traumă, șoc sau depresie că era folosit de mine! Telefonul respectiv m-a ținut 4 ani, timp în care i-am schimbat de două ori folia! Husa de protecție antișoc am reușit să o rup pe finalul acestor ani, însă urmele de pe ea arătau de cât de multe ori a apărat telefonul.
Motivul 3 - fără husa aceea de protecție rezistentă la șocuri care îmbrăca telefonul, acesta a sucombat în 3 luni pentru că am reușit să îi distrug carcasa din aluminiu.

Următorul telefon a fost un LG (da, ca televizorul) care avea capacitatea să filmeze sub apă. Ochios și într-o culoare trăznită, am zis că vreau să îmi iau huse haioase la el, nu d-alea nasoale anti șoc. M-am maturizat și am grijă mai mare de telefoane. Așa că deși mi s-a explicat ce e cu husele anti-șoc am ales ceva cu design cu flori și colorat! Peste partea cu folia de telefon, după ce știam de ce sunt capabilă…nici nu m-am gândit să trec. A căpătat protecție imediat ce a intrat pe numele meu.

M-am așezat pe el de nenumărate ori, pentru că îl purtam în buzunarul din spate de la blugi, de nenumărate ori l-am auzit trosnind când mă aruncam în pat și nimeream peste el. Însă telefonul meu rezista! În prima zi de vacanță am zis să îl pun la muncă și m-am distrat filmându-mi picioarele sub acvatic! Cine mai era ca mine? Doar că a început să funcționeze ciudat. L-am lăsat în soare, la uscat…O. l-a luat și a suflat în zona de căști, moment în care ecranul s-a umflat lăsând spațiu liber la văzut circuitele din telefon. Șoc și groază! Telefonul meu avea ecranul intact (adu-ți aminte că i-am pus folie de protecție), însă torturile și abuzurile mele zilnice îl făcuseră să se transforme în două bucăți (spatele și ecranul) așa că apa a intrat în voie să îl spele la interior. Iar telefonul a oarecum sucombat, mai piuia din când în când semn că ocazional avea semnal și cineva mă căuta.

Motivul 4: dacă nu aș fi fost fashionistă și aș fi ales o husă de protecție menită pe stilul meu de folosire al telefonului, cel mai probabil aș fi avut mai multe poze din vacanță! Mai e nevoie să îți spun că mi-am petrecut cele două săptămâni de concediu fără telefon? Și că la întoarcere a trebuit să introduc în buget o cheltuială de care nu aveam nevoie? Pentru că în mai puțin de un an am schimbat 2 telefoane.

Următorul a fost la mâna a doua, luat de la un puști de 13 ani. Am ales telefonul din mai multe motive:
- venea BONUS cu husă antișoc și pro grip,
- folie telefon pentru protecția ecranului,
- a rezistat la un băiat de 13 ani, deci clar avea șanse să țină și la mine.

Au trecut 2 luni de când l-am luat și ieri am reușit să îl trântesc de o bordură, postam pe Insta și a fugit dintre degete proptindu-se cu grație în ecran. Acum are nevoie de o nouă folie. Și uite cum s-a nimerit! Acum după ce termin de scris pățania, îmi voi comanda o folie Eiger de la BrandGSM - de unde au fost și cele pentru Xiaomi, LG și acum Samsung - ca să fiu sigură că în următoarea perioadă pot abuza telefonul în liniște!

Motivul 5: dacă ești ca mine, cu capul în nori și ușor „împiedicabilă” alege să protejezi telefonul cu acele unelte menite pentru stilul tău de viață.
Fie că vorbim de husă, folie sau pur și simplu o cutie de protecție acvatică în jurul telefonului, e important să îl protejezi cu ceva de calitate. De ce?
- În primul rând bugetul. O folie de calitate e într-adevăr mai scumpă de 5 lei, însă în momente de traumă face diferența, Mai bine una, bună și pe termen lung, decât 10, la buget, și mereu pe termen scurt. Dacă faci socoteala ieși mai scump cu alea ieftine :)
- pentru că a îți căuta un telefon nu e chiar cea mai ușoară treabă, și n-ai nevoie de stres suplimentar în viață!
- ce faci dacă te lasă când îți e lumea mai dragă sau ești în vacanță?
- ce faci dacă nu poți recupera datele de pe el în urma șocului sau a loviturii?
Așa că fă-ți viața mai ușoară și dă-i niște TLC la telefon ca să te facă să arăți bine pe Insta, TikTok și Facebook ;)