În ultima vreme am tot avut prieteni care mi-au cerut ajutorul fie cu organizarea CV-ului, fie cu folosirea LinkedIn-ului pentru a își schimba locul de muncă. Sunt departe de a fi un specialist în recrutare sau în platforma profesională de socializare, însă fiind pasionată de subiect am citit o grămadă și am și mai testat destul de mult. Acolo unde testările mi-au adus rezultate, le-am păstrat și le dau ca exemplu, restul au fost o modalitate de a învăța. Doi dintre prieteni mi-au sugerat să scriu un articol pe blog în care să spun pe scurt ce merge și ce nu merge din lucrurile pe care le-am încercat eu – ca fiecare să aplice și să păstreze doar ce li se potrivește.

Așa că încep cu o serie de post-uri care să cuprinsă partea de recrutare și cum să îți găsești locul de muncă potrivit astfel încât să îți facă plăcere să mergi la birou și să faci ceea ce ai de făcut cu pasiune și cu zâmbetul pe buze.

Primul este: Organizarea CV-ului. Sunt două modalități prin care ajungi în fața unui om de recrutare: prin depunerea CV-ului la un anunț sau printr-o recomandare din partea cuiva din compania respectivă. Indiferent de calea pe care o alegi parcursul tău profesional trebuie să îi vorbeasca celui care se uită la el despre tine. Dacă îl dai cuiva să îl citească și care nu știe ce ai făcut cu viața ta și acela are mai multe nelămuriri (nu din prisma termenilor sau a informațiilor din interior) ci pentru că nu înțelege nimic, atunci fii sigur că nici omul de HR nu va înțelege. 

De asemenea, trăim în secolul vitezei iar a trimite un cv de 6-7-10 pagini și a te aștepta să îl și citească este o dorință fantastică. CV-ul nu este un manuscris pe care îl dai la editură, iar omul de recrutare nu este editor să stea să citească atât. Parcursul meu profesional avea un format de 5 pagini până acum doi ani – 10 ani de carieră, plus încă pe atâția de voluntariat în organizații de antreprenoriat, educație sau leadership – ocupau spațiu. Când m-am decis că vreau să îmi schimb locul de muncă aveam zile în care trimiteam și la 20 de persoane mailuri, aplicații sau CV-ul pentru un loc proaspăt eliberat. Cu o rată de răspuns sub 20%, dintre care majoritatea erau cu „Mulțumim, dar...” și un 10% m-au și invitat la interrviu. Intrasem în crize așa că m-am apucat să cercetez și am dat peste un articol care vorbea fix despre design de cv. Sunt tone pe net, însă cel despre care vorbesc eu era unul care fusese făcut ca un experiment și care deschisese ușa unui procent mare de utilizatori la un interviu. Prima recomandare era să fie curat și să nu depășească mai mult de 2, maxim 3 pagini (al meu avea 5 pagini și credeam că e mic, având în vedere câte realizasem). Însă, dacă am învățat ceva în agenția de PR a fost scriitura din cuvinte puține care să exprime mult și cum să grupezi informații sub cuvinte cheie. Exemplu: dacă în cv-ul tău ai făcut op-uri, drumuri și plăți la bancă, răspuns la telefon și dat mailuri – aceste activități se numesc responsabilități administrative. Dacă făceai plăți la ANAF, depunea-i dosare pe la nu știu ce autoritate, sau trebuia să mergi să depui cereri de caziere fiscale în teritoriu se numește că ai menținut relația cu autoritățiile statului.  Un pic mai clar? Ok, m-am apucat să tai în carne vie, am început evident cu partea de voluntariat. Aici, pe lângă excluderea unor organizații care nu aduceau plus valoare, am scos și tonele de descrierii pe care le pusesem pe acolo. 

Zona profesională – au! Păi cum să tai tone de chestii pe care le-am făcut, când mi-au plăcut și când erau așa frumos descrise... păi bine, foarte simplu, dacă nu aveam cifre sau nu erau relevante pentru mutarea pe care voiam să o fac, le scoteam. 

Spre exemplu, faptul că am fost parte din echipa care a gândit nu știu câte spoturi și a asistat la filmarea lor, nu mă ajută în partea de training. Precum și faptul că am făcut cursuri de Contabilitate primară și Linux, nu mă ajută dacă eu vreau să lucrez în comunicare (Am dat exemplele la extrem ca să mă fac înțeleasă) Sub perspectiva aceasta, în care cantitatea nu mai era importantă, ci calitatea celor de pe hârtie editarea ce a urmat a fost floare la ureche. 

De ceva ani au apărut soft-urile de sortare care triază automat aplicările primite pe baza unor cuvinte cheie. Acest lucru a făcut mai dificil pentru cineva bun, dar cu un CV neorganizat să ajungă în fața unui om de Resurse Umane. Asta am aflat-o după ce am dat o sumă frumușică unui specialist în recrutare și design de parcurs carieristic. E drept că mi-a zis-o indirect și timp de 50 de minute cât a ținut consultația, dar pe scurt asta era concluzia. 

Pasul al doilea, după ce am scos toate informațiile neimportante pentru un angajator (mi-a fost greu să renunț – dar în viață e bine să mai și lăsăm în spate unele lucruri), am început să lucrez la cuvintele cheie. La contabilitate ar fi analiză, atenție la detaliu, rentabilitate sau mai știu eu ce, pentru training: design, implementare, facilitare etc. Nu știu dacă mai este necesar să scriu, dar o fac: lucrurile din CV ar fi bine să fie reale. Dacă spui că ai făcut design de training, să știi măcar cu ce se mănâncă și cum se realizează unul. Sau dacă spui că știi să faci analiză de portofoliu, ai face bine să știi asta nu doar cum să deschizi un Excel.

Dacă nu știi ce cuvintele cheie să cauți, aruncă un ochi atent peste ofertele de locuri disponibile de muncă – cele pe care ți le dorești și ia de acolo aceste cuvinte magice, care vor ajuta computer-ul să te trimită în căsuța de mail a cuiva de la RU.

Acum, după ce am scos neesențialul, m-am asigurat că am cuvintele cheie, descriere și o grămadă de detalii mi-am făcut cv-ul de 2 pagini. Schimbarea design-ului m-a ajutat să organizez informațiile și să îi dau o aeriseală pe care vechiul nu o avea. Am scos de asemenea, adresa, anul nașterii și poza (pentru evitarea discriminării pe bază de etichete).

Mai este nevoie să spun că a folosi formatul Europass este valabil doar dacă ți se cere special, dacă vrei să lucrezi la stat sau în instituțiile europene. Importat este ca ceea ce trimiți să te scoată din mulțime, nu să te pună la grămadă. La fel și a îl exporta de pe site-urile de job-uri, gen Best Jobs sau LinkedIn – dă notă de lene crasă și lipsă de respect. 

Cu noul CV salvat pe telefon – m-am apucat din nou să depun candidaturi. Inclusiv, via LinkedIn când aplicam îmi trimiteam CV-ul meu, nu cel de pe site. Din 60 de joburi la care am aplicat, 48 au revenit cu telefoane, interviuri telefonice, interviuri și/sau mutări pentru alt post deschis. Cum rata de răspuns pentru mine a fost de peste 50% cu noul CV schimbarea a fost un succes.  

Voi continua cu LinkedIn – cum se folosește, ce înseamnă un profil frumos, cum să aplici la job-uri, apoi cu interviul telefonic și cel față-în-față. Baza va fi experiența de pe finalul anului trecut, începutul anului acesta – pentru că există dinamică în acest domeniu și e bine ca informațiile pe care le împărtășesc cu tine să fie cât mai recente pentru a fi folosite.