Ana M. Marin * Jurnal de călătorie

View Original

Cine ești, când nimeni nu te privește?

Una dintre zicalele după care mă conduc este „Dansează ca și cum nu te-ar privi nimeni” - nu doar pentru că mereu mă vei auzi fredonând diverse melodii, ci pentru că îmi place la nebunie să dansez - oriunde, singură, în cuplu, cu prietenii, în interior, pe stradă, pe soare sau pe zăpadă. Și o discuție în miez de noapte, mi-a inspirat acest articol, dându-mi seama că în epoca în care ne vărsăm sufletele pe facebook știm totuși atât de puțin unul despre altul. Cine ești tu când nimeni nu te privește? Ce iese la iveală când închizi ușa în urma ta? 

Personal, primul lucru pe care îl fac dimineața este de a îmi pune ciorapii în picioare și încă îmbrăcată extrem de lejer merg în bucătărie pentru a pune de cafea. Plâng extrem de rar, și atunci când o fac e dintr-o prostie, în cel mai nasol moment posibil și cel mai probabil sunt machiată cu extrem de multă grijă. Zâmbesc câteodată pentru mine, la amintiri personale care mi-au fost trezite de cineva sau ceva din jur, indiferent de locul unde sunt și cine mă privește. Vorbesc cu voce tare în timp ce scriu acest articol. Ascult muzica la maxim la căști când citesc, fără a mi se întrerupe concentrarea. O dată pe lună citesc un roman romantic și explicit. Vorbesc cu mine în oglindă și nu am filtre la gură nici măcar când vine vorba de viața profesională. Mă judec extrem de aspru, și nu îmi găsesc scuze, deși o fac din plin pentru cei care mă rănesc. Primul lucru pe care îl fac în vacanță este să vânez un croissant și să il mănânc în timp ce savurez o cană cu latte, ascultând sunetele din jur. Iar atunci când ajung la un hotel care are cadă, o baie cu spumă este cea mai decadantă plăcere a mea pentru multe ore. Ador când mă ține de mână și când sunt sărutată pe creștet. Ador să îl privesc când doarme și să îi ascult respirația. Fac yoga pentru că îmi place cum îmi simt corpul mișcându-se după. Singura poză printată cu mine care nu are legătură cu voluntariatul și pe care am păstrat-o, are 100 de ani și pe fața mea se citește fericirea pură. Pozele alb-negru mi se par cele mai sexy și am câteva pe care le păstrez chiar dacă nu știu cine e fotograful sau oamenii sau locurile din ele. Muzica pe care o găsești la mine pe laptop este de la country sau romanțe la punk sau rock agresiv, de la Rachmaninoff la blues scoțian. Am zile în care îmi place părul meu și fața mea, iar atunci stau excesiv de mult în fața oglinzii. Pot fi gata în mai puțin de 10 minute când trebuie să plec undeva, dar niciodată nu sunt. Mănânc înghețată de iaurt sau de cafea cu lingura de ciorbă, chiar dacă afară sunt -10 grade și mereu am în casă o sticlă de vin dulce. Cânt și vorbesc în somn, fiind mai coerentă decât atunci când sunt trează, totul în timp ce îmi scrâșnesc dinții pe toată perioada nopții. Pantofii cu toc sunt cel mai sexy instrument de tortură pentru femei și eu posed peste 50 de perechi. Am mers multă vreme la psiholog și întrebările de atunci încă își găsesc răspunsuri. Îmi iubesc corpul mai mult acum decât o făceam când eram cu mult mai slabă. Devin defensivă când primesc complimente și îmi e teamă de fericirea în doi. Îmi doresc cel puțin doi copii cu acel cineva special care va adormi în fiecare seară tinându-mă în brațe și o casă cu grădină mare în care să cultiv legume. Nu contează cât de mare e casa atât timp cât în bucătărie au loc prietenii în prag de seară la discuții cu găteală, vin și voie bună. Sunt insomniacă și folosesc orele de nesomn pentru a îmi super analiza deciziile. Pot asculta o melodie pe repeat pentru două - trei sau mai multe zile, fără a mă plictisi sau considera că e ceva în neregulă cu asta. Ador să gătesc și sunt bună la asta, deși urăsc curățenia de după. Atunci când am momente proaste, o convorbire cu mama e cel mai bun leac. Sunt mereu pregătită să plec la mare sau oriunde și sunt cea mai împrăștiată persoană posibil, deși mereu știu unde să îmi găsesc lucrurile. Nu îmi voi aminti că mi-ai greșit, însă voi ține mereu minte că m-ai mințit sau felul în care m-ai făcut să mă simt și cum erai îmbrăcat (ă) când ai făcut-o. Urăsc lumina puternică, dar iubesc soarele. Scriu scrisori pe care nu le voi trimite niciodată, și cred că a scrie un bilet de mână cuiva este unul dintre cele mai personale lucruri pe care le poți faci. Las mesaje drăguțe cu rujul pe oglinda de la baie, chiar și în toalete publice pentru cele care vin în urma mea. Las mesaje și desene pe șervețele, la restaurante. Zâmbesc la străini și apoi merg mai departe.

Tu cine ești când se închide ușa?

Is my opinion that we are magic! :)