Prima dragoste
Era o zi rece de ianuarie când mi-am întâlnit prima iubire, a fost dragoste la prima vedere, mai întâi a mamei, apoi a mea. Era mic, jovial - cu un zâmbet fericit mereu pe față, eu eram timidă, dar dornică de explorare ca orice începătoare. Mama l-a văzut și mi-a spus că trebuie să fie al meu, și așa a fost! A fost alături de mine când m-am operat, a fost alături de mine când am plecat la munte sau la mare, însă mai ales era alături de mine, zi de zi în traficul infernal al Bucureștiului.
Am fost împreună 4 ani, cu urcușuri și coborâșuri, întodeauna dornic să mă facă fericită. Datorită lui, mi-am explorat una dintre pasiuni: comunitatea. Eram la început și nu știam nimic unul despre altul, așa că am decis să mergem la o întâlnire cu familia lui.
Era februarie când, cu inima pompând de emoție, m-am încadrat pe prima bandă pe Ștefan cel Mare ca să virez spre Circ. În fața clădirii imense am oprit - acolo mai mulți membrii ai familiei lui care mă priveau zâmbind curios. Ne-au întâmpinat cald, iar el a fost centrul atenției - inimioarele albe florescente pe care le avea pe tridion au extras suspine de la doamne. Smartul meu 42 mi-a dezvăluit o nouă lume - aceea a unui forum de mașini. Cu el am învățat să fac diferența între plăcuțe de frână și saboți, mi-a arătat ce înseamnă un actuator și mi-a spus că are nevoie de termostat pentru a îmi oferi căldură iarna.
La vremea aia eram vreo 5 pasionați care ne întâlneam și ne doream să aflăm cât mai multe despre mașini. Îmi aduc aminte că sorbeam fiecare cuvânt și fiecare explicație, mai ales, că de cele mai multe ori eram singura fată într-o comunitate de băieți.
Am crescut și împreună cu noi a crescut și comunitatea, am refăcut forumul și pasionaților de la acel moment ni s-au alăturat an după an, alții. Unii aduși de fluturașii pe care îi lăsam în parbrizele buburuzelor, alții aduși de coloanele pe care le făcem prin oraș la fiecare întâlnire lunară.
Am petrecut la mare și la munte, am sărbătorit schimbări de aripi, plăcuțe de frână sau botezuri ai minismartfanilor. Ne-am dus până în Italia, Belgia și Portugalia, mobilizându-ne anul acesta să invadăm Ungaria pentru a ne cunoaște față în față prietenii de pe forumurile internaționale, pe care la acest moment îi știm doar de pe facebook sau de pe skype.
De 5 ani trăiesc a doua mea iubire cu un Smart 44, care m-a purtat prin Europa de 2 ori și pe care inimioarele multicolore îl fac greu de ignorat. Pasiunea pentru Smart e parte din mine și mă definește. Dacă întrebi pe cineva care sunt primele lucruri pe care le poate spune despre mine, sunt convinsă că după „vorbește mult” :P ar veni „e pasionată de Smart”.
Finalul lui 2014 a fost în forță pentru comunitate, cu forțe noi, am agreat parteneriate și am început să oferim comunității mici bucurii, ne dorim să creștem și să avem și mai multe surprize plăcute pentru cei care vin alături de noi. Și, pentru că așa e românește am început această nouă etapă cu o petrecere! Motivul: acela de a ne felicita că în ciuda certurilor, petelor de ulei și a zilelor de îngheț la mare într-o cameră fără căldură suntem în continuare Smartfani! Într-o petrecere restrânsă, am umplut parcarea celor de la Calif (parte din familie și unul dintre partenerii noștri). Am povestit până târziu în noapte despre ce am făcut și ce mai plănuim, ne-am făcut poze, care mai de care, mai trăznite și am râs mult. Pe final ni s-au alăturat și cei de la AutoKlass Pipera care au oferit celor prezenți un mic cadou.
Ce va urma? Și eu sunt extrem de curioasă, însă, dacă ții aproape vei afla în același timp cu mine, unde va duce această frumoasă poveste.